Ouăle de Paste

          Potrivit tradiției, erau adunate din cuibar în miercurea din a patra , numita și „miercurea Paresimilor". Exista obiceiul ca de lași pana  în aceasta zi, gospodinele sa nu strîngă ouăle. Era credinţa ca ouăle alese în aceasta zi nu se stricau pana la Paste. Acum se alegeau ouăle pentru mâncarea de Paste si ouăle ce urmau sa fie înroşite.
      Chiar dacă ele erau strînse în aceasta zi, vopsitul lor avea loc în joia din săptămîna de dinaintea Pastelui, însă, niciodată în Vinerea Mare. Oul vopsit este simbolul Mîntuitorului, care părăseşte mormîntul si se întoarce la viaţă, precum puiul de găină ieşit din gaoace.Ouăle roşii sunt numite în Bucovina merisoare, iar cele cu ornamente sunt numite încondeiate, inchistrite sau impistrite.
             Ornamentica oualor decorative este extrem de variată, ea cuprinde simboluri geometrice, vegetale, animale, antropomorfe si religioase. Iată cîteva simboluri si semnificaţii utilizate:

- linia dreapta verticală = viaţa ;
- linia dreapta orizontală = moartea ;
- linia dubla dreapta = eternitatea ;
- linia cu dreptunghiuri = gîndirea si cunoaşterea ;
- linia uşor ondulata = apa, purificarea ;
- spirala = timpul, eternitatea ;
- dubla spirala = legătura dintre viaţa si moarte.

       Folclorul conservă mai multe legende creştine care explica de ce se inrosesc ouăle de Paşti. Una dintre ele ratează ca Maica Domnului, care venise sa-si plîngă fiul rastignit, a aşezat coşul cu ouă lîngă cruce si acestea s-au înroşit de la sîngele care picura din rănile lui Hristos.  

sursa http://www.crestinortodox.ro